SaludFeaturedSocial

Dia mundial di creatividad y innovacion-april 21

World Creativity And Innovation Day 043806

Dia Mundial di Creatividad y Innovacion ta ser conmemora April 21 y ta enfoca ariba e papel cu
creatividad y innovacion ta hunga den nos economia local y global y alaves den e procesonan pa
soluciona problemanan cu nos ta encontra pa yega na un desaroyo sostenibel.
No tin un interpretacion universal di e concepto di creatividad. E concepto por ser comprendi di cubri
e spectrum di expresion artistico te cu soluciona problema (problem-solving) den e contexto di
desaroyo economico, social y desaroyo sostenibel.
Pesey Nacionan Uni a designa April 21 como Dia Mundial di Creatividad y Innovacion pa eleva e
concientisacion pa e papel cu creatividad y innovacion ta hunga den tur aspecto di desaroyo
humano.
TEMA PA 2024: STEP OUT AND INNOVATE, LANTA Y INNOVA
E tema pa 2024 ta “Step out and innovate” esta “Lanta y Innova”.
Pa implementa innovacion mester den promer instancia di individual, studiante, empresario y
organisacion tanto den sector priva, sociedad civil, mundo academico, enseñanza y gobierno pa
crea iniciativa, proyecto y infrastructura pa por innova.
Na Aruba nos ta conta cu iniciativa den Gobierno manera IDEA y ExProDesk, Fundashon Futura y e
facultad SISSTEM na Universidad di Aruba, pero den sociedad civil tambe tin multiple organisacion
dedica na innovacion.
Dia di Tera 2022 a crea Science, Technology and Innovation Platform Aruba consistiendo di cuater
fundacion: Natural Care Aruba Foundation, Rainbow Warriors Core Foundation, International
Teleport Aruba Foundation y Institute for Industrial Development Aruba Foundation.
Den un Memorandum of Collaboration nan a delinea cu e plataforma cu tin un “open and flat
network structure” di un comunidad innovativo (innovation community) ta utilisa e quadruple y
quintuple helix models di Union Europeo pa desaroyo economico y social local, regional y
internacional acopla y sincronisa na e Obhetivonan di Desaroyo Sostenibel (SDGs) di Nacionan Uni.
E areanan di colaboracion ta ciencia fundamental, investigacion y desaroyo di ingenieria y ciencia
aplica, ciencia abierto y inclusivo, incluyendo citizen science y entorno di innovacion (startup
accelerators, incubators y parke cientifico y tecnologico)
Ta enfoca riba e siguiente SDGs: Bon Salud y Bienestar, Educacion di Calidad, Awa Limpi y
Sanitacion, Energia Berde y Pagabel, Trabou Husto y Crecemento Economico, Industria, Innovacion
y Infrastructura, Ciudad y Comunidad Sostenibel, Consumo y Produccion Responsabel, Accion
Climatico, Bida bou Awa, Bida riba Tera y Partnerships pa SDGs.
Cinco area tematico transversal a ser identifica pa ciencia, tecnologia y innovacion:
1. Salud, trabou, bienestar y envehecimento
2. Maneho di recurso natural y renovabel (awa, energia, desperdicio, agricultura y biodiversidad)

Collaborative Research – ICT for development – Governance –
Treaties Monitoring with focus on SIDS
Press inquiries: Email: press.rwicore@gmail.com
Facebook: https:/www.facebook.com/rwicorefdn
Aruba Chamber of Commerce Register no. S.582.0
PO Box 1154, Oranjestad, Aruba, Dutch Caribbean

3. Ciencianan biologico y medico
4. Economia di conocimento, infrastructuran digital, inteligencia artificial, e Internet of Things
5. Ciencia y tecnologia espacial, incluyendo robotica, sensor remoto y tecnologianan autonomo.
Nacionan Uni a crea United Nations Innovation Network (UNIN), un comunidad collaborativo
informal di innovadornan di cual na Aruba tambe tin organisacion afilia.
Aña pasa a lanta un fundacion nobo na Aruba specificamente dirigi riba innovacion, siendo
Caribbean Applied Engineering and Science Research Foundation, cu enfoke riba innovacion den
sector priva y comunidad.
UNIN ta saca diferente rapport tocante e tema di innovacion den e procesonan pa yega na
implementa e obhetivinan di desaroyo sostenibel (SDGs).
E mas recien ta UN Innovation Update 2024, cu ta mustra e diferente enfoke innovativo cu tin den
tur area di Nacionan Uni.
E areanan ta (1) Inteligencia artificial y machine learning, (2) Ciencia di comportamiento, (3)
Blockchain, (4) Cultura di Innovacion, (5) Innovacion di data, (6) Transformacion Digital, (7) Drone y
imagen satelital, (8) Inteligencia artificial generativo, (9) Innovacion en general, (10) Escalamento di
innovacion, (11) Finanza innovador, (12) Innovacion basa riba telefon mobil, (13) Prevision
Strategico, (14) Innovacion den proceso di negoshi y (15) Tecnologia di frontera (avanguardia).
Un rapport saca dor di UNICEF na 2019 titula “Scaling innovation for every child. Strategies and
models learned from scaling innovation in 90 countries” ta un documento cu ta captura strategia,
modelo y e factornan critico pa exito cu a surgi for di mas di 1600 dia di trabou di ampliacion di
innovacion pa muchanan den 90 pais haci dor di UNICEF Global Innovation Center. Dicho rapport ta
di importancia pa introduci (escalamento di) innovacion den enseñanza.
Na Aruba falta un consensus riba e papel cu innovacion por y tin cu hunga tanto den sector
existente economico, como den diversificacion y e recursonan humano y financiero, instrumentonan
legal, fiscal, educacional y comunitario rekiri pa creatividad y innovacion impulsa y genera bienestar
economico pa un y tur den cuadro di implementa e Obhetivonan di Desaroyo Sostenibel (SDGs).

World Creativity And Innovation Day 043806Wcid 01 043827

Related posts

18 di maart nos ta recorda tambe cu 50 aña pasa un Manifestacion masal a ser organisa den Wilhelminastadion

EA News Author

Edsel Winklaar ta stòp komo direktor interino di R&O

EA News Author

Prome minister Evelyn Wever Croes ta lamenta cu parlamentario Gerlien Croes ta papia nonsens y mester a rectifica

EA News Author

Leave a Comment

Whatsapp Message